Peste două treimi din cetățenii UE spun că sunt “probabil” să voteze în alegerile iminente pentru Parlamentul European.
Concluziile provin din cea mai recentă ediție a Eurobarometrului, sondajul oficial al Parlamentului, care a colectat opinii de la peste 26.000 de persoane din cele 27 de state membre.
Publicat miercuri dimineața, acesta va fi ultimul sondaj de acest fel lansat înaintea alegerilor la nivelul întregii Uniuni Europene, programate să aibă loc între 6 și 9 iunie.
În total, 71% dintre respondenți declară că sunt “probabil” să-și exprime votul pentru a alege cine îi va reprezenta în hemicycle-ul format din 720 de membri. Acest lucru reprezintă o creștere de 10 puncte procentuale în comparație cu perioada dinaintea alegerilor din 2019. Atunci, prezența la vot a atins 50,66%, inversând o tendință de scădere a participării care dura de ani de zile.
Probabilitatea de a vota la europarlamentare a crescut semnificativ în comparație cu 2019, inclusiv în România de la 55% la 74%
În contrast, 14% declară că nu sunt “probabil” să voteze, în timp ce 13% rămân “neutri”.
Cetățenii din Danemarca (87%), Olanda (86%), Suedia (81%), Finlanda (79%) și Germania (78%) înregistrează cele mai mari rate de probabilitate de a vota.
În unele țări, probabilitatea de a vota a crescut semnificativ în comparație cu 2019, inclusiv în Cehia (de la 39% la 58%), România (de la 55% la 74%), Austria și Polonia (de la 52% la 70% în ambele țări), Cipru (de la 44% la 60%) și Slovacia (de la 47% la 62%).
Bulgaria se remarcă ca singurul stat membru cu o scădere semnificativă a intenției de vot, trecând de la 57% în 2019 la 50% în 2024.
Totuși, creșterea probabilității de a vota este o tendință puternică în întreaga Uniune Europeană și se îmbină cu o creștere a implicării în alegerile iminente: 60% declară că sunt “interesați” sau “foarte interesați”, o creștere de 11 puncte procentuale față de primăvara anului 2019.
Pe de altă parte, 27% declară că nu sunt “foarte interesați”, iar 13% spun că nu sunt “deloc interesați”.
Eurobarometrul a întrebat cetățenii să evalueze si “importanța” pe care o acordă alegerilor: 53% au vorbit despre “o importanță mare”, 36% despre “o importanță medie” și 10% despre “o importanță scăzută”.
In ultimul timp Parlamentul European s-a luptat să controleze acuzațiile conform cărora unii dintre membrii săi au fost plătiți pentru a răspândi propagandă pro-rusă. În ciuda publicității negative, instituția a reușit să treacă mai mult sau mai puțin neafectată: 41% dintre respondenți au o imagine “pozitivă” a Parlamentului, o creștere de cinci puncte față de ultimul sondaj efectuat între septembrie și octombrie.
Între timp, 40% spun că percepția lor este “neutru” și doar 18% spun “negativ”. Acesta marchează prima dată când răspunsul “pozitiv” depășește răspunsul “neutru”.
Privind țările, Portugalia (66%), Danemarca (59%), Irlanda (59%) și Luxemburg (53%) prezintă cele mai mari rate de imagine “pozitivă”.
Ungaria, o țară ale cărei prim-ministru a sugerat că Parlamentul ar trebui să fie desființat, tinde spre partea “pozitivă” (46%).
Tabăra “negativă” nu este majoritară în niciun stat membru, dar este observabilă în Cehia (29%), Franța (28%), Austria (24%) și Slovenia (22%).
În ansamblu, 56% dintre cetățeni ar dori ca Parlamentul să “joace un rol mai important”.
