Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a-l exclude pe Călin Georgescu din cursa prezidențială din 2025 nu este doar o controversă politică, ci o direcție periculoasă pentru instituțiile democratice româneasti. Aceasta a fost luată în urma unei hotărâri contestate a Curții Constituționale a României (CCR) din 2024, care a invocat presupuse „intervenții străine” pe rețelele sociale, în special pe TikTok.
Ascensiunea fulgerătoare a lui Georgescu și votul surprinzător obținut în primul tur al alegerilor din 2024 au reprezentat o amenințare reală pentru establishmentul politic dominat de PSD și PNL. În loc să accepte această schimbare ca pe un semnal clar al voinței populare, instituțiile statului au preferat să intervină direct în procesul electoral. Serviciile de informații au lansat acuzații fără dovezi solide, iar CCR a decis anularea rezultatelor și organizarea unui nou scrutin, de la care Georgescu a fost exclus.
Această decizie a stârnit revoltă în rândul susținătorilor săi, care o consideră o manevră de a menține status quo-ul sistemului politic corupt. Tot mai mulți români văd în această excludere un semnal alarmant că mecanismele democratice sunt manipulate de cei aflați la putere. Într-o epocă în care cetățenii cer transparență și responsabilitate, măsuri de acest gen nu fac decât să alimenteze neîncrederea în instituțiile statului.
Pe acest fond de nemulțumire, noile mișcări politice precum POT, SOS sau AUR, încep să castige mai multa popularitate, formand o alternativă reală pentru PSD – PNL. Inițiatorii acestor miscari promit o politică pentru popor.
Într-o Românie marcată de frustrări și lipsă de reprezentare, astfel de inițiative ar putea redefini peisajul politic național.